Drepturile omului trebuie respectate tot timpul. Cu toate acestea, în unele situații excepționale, statele se pot confrunta cu circumstanțe care amenință siguranța și securitatea țării și a populației acesteia. În aceste situații de urgență, statele pot deroga de la unele obligații privind drepturile omului.
Derogarea de la obligațiile privind drepturile omului este diferită de restrângeri. Derogarea de la drepturile omului înseamnă că guvernul fie nu poate garanta anumite aspecte ale drepturilor omului, fie trebuie să adopte măsuri care altfel ar încălca standardele convenite anterior privind drepturile omului pentru a aborda situația de urgență. O derogare înseamnă, în esență, suspendarea în timpul unei stări de urgență, a unor obligații privind drepturile omului la care statele au convenit atunci când au aderat la tratatele internaționale.
exemplu În timpul unei pandemii de boli infecțioase, statele pot alege să deroge de la libertatea de circulație, instituind carantina și solicitând oamenilor să completeze un formular pentru a-și părăsi casa.
Derogarea nu înseamnă că statul nu trebuie să vă garanteze deloc drepturile. Înseamnă doar că statul se confruntă cu o situație excepțională în care măsurile normale nu mai sunt eficiente și trebuie să adopte măsuri care ar încălca în mod normal unele aspecte ale drepturilor, pentru a face față provocărilor pe care le prezintă starea de urgență. Măsurile de derogare și de urgență pot fi folosite doar pentru a rezolva o situație excepțională și nu pot servi drept scuză pentru a restrânge drepturi sau libertăți care nu au nicio legătură cu starea de urgență.
notă Derogarea este o caracteristică a tratatelor internaționale privind drepturile omului. Constituția și alte legi care prevăd drepturile omului în Republica Moldova nu au clauze de derogare similare cu cele din tratatele internaționale. Acest lucru se datorează faptului că, de obicei, statele nu își pot suspenda constituțiile, dar pot adopta legi la nivel intern pentru a aborda situația de urgență. Derogarea este un instrument care permite statelor să adopte legi care ar fi în mod normal contrare tratatelor internaționale și să notifice altor state care sunt și ele părți la acordul internațional că unele obligații nu vor fi îndeplinite.
Caracterul urgențelor
Guvernul poate anunța că intenționează să deroge de la unele drepturi ale omului doar în circumstanțe excepționale care sunt suficient de grave pentru a „amenința viața națiunii”. Acestea sunt, în general, situații foarte grave în care sunt amenințate siguranța fizică a populației, independența politică, integritatea teritorială sau existența și funcționarea instituțiilor statului care sunt esențiale pentru garantarea dreptului în cauză.
exemplu Războiul cu un alt stat amenință integritatea teritorială, independența politică și siguranța fizică a populației unui stat. Războiul cu un alt stat pe teritoriul statului dumneavoastră este recunoscut ca un tip de urgență în care statul poate deroga de la unele obligații privind drepturile omului.
Limitele derogării
Derogarea de la drepturile omului are limite foarte stricte și sunt permise doar măsurile strict impuse de situația de urgență. Aceasta înseamnă că există o serie de cerințe legale care limitează capacitatea unui guvern de a deroga de la obligația de garantare a drepturilor omului. De exemplu, există limite stricte privind drepturile care nu pot fi derogate și domeniul de aplicare al restricțiilor necesare pentru a aborda situația de urgență.
Despre această secțiune
Această secțiune a Ghidului explică cerințele legale pe care statele trebuie să le respecte pentru a deroga în mod legal de la obligațiile care le revin în temeiul tratatelor privind drepturile omului. De asemenea, se explică pe scurt unele dintre situațiile ce pot fi considerate urgențe care justifică o derogare.
Aflați mai multe: