Discriminarea înseamnă că sunteți tratat diferit de altcineva într-o situație similară, pur și simplu din cauza a ceea ce sunteți, fără o justificare obiectivă și rezonabilă.
Discriminarea este interzisă. Puteți fi discriminat din diverse motive. Printre cele mai frecvente în contextul participării civice se numără: sexul, naționalitatea, rasa, etnia, limba, religia, statutul HIV, dizabilitatea, orientarea sexuală și statutul de persoană deținută. Dacă statul nu ia măsuri pentru a elimina discriminarea sau chiar o încurajează în contextul participării civice, acesta poate fi tras la răspundere pentru încălcarea interdicției de discriminare, fie în legătură cu alte drepturi fundamentale, fie ca încălcare de sine stătătoare.
Citiți mai multe despre interzicerea discriminării în acest Ghid.
Femeile sunt în mod particular dezavantajate în raport cu bărbații atunci când candidează la alegeri, atât în ceea ce privește numărul de candidate înscrise pe liste, cât și numărul celor care ajung să fie alese. Pentru a corecta acest dezechilibru, au fost promovate cote de gen și alte măsuri pozitive. Conform legislației Republicii Moldova, la alegerile locale și parlamentare este prevăzută o cotă minimă de 40% pentru ambele sexe. Constituția și Legea cu privire la asigurarea egalității garantează, de asemenea, nediscriminarea și egalitatea, inclusiv pe criterii de sex, identitate de gen și statut matrimonial. Aceste garanții se referă și la participarea civică, asigurându-se că femeile se află într-o poziție egală pentru a participa la procesele civice.
Participarea civică a minorităților – fie că este vorba despre criterii naționale, etnice, religioase sau rasiale – poate fi afectată negativ pe mai multe niveluri. În special, cetățenia este o condiție prealabilă pentru exercitarea multor drepturi politice, cum ar fi participarea la alegeri sau referendumuri, ceea ce reprezintă o restrângere justificată.
În Moldova, nu există restricții legale sau practice care să împiedice persoanele apatride sau cetățenii străini să devină membri ai sindicatelor, asociațiilor profesionale, organizațiilor societății civile sau ai altor organizații neguvernamentale. Mai mult, toate minoritățile au dreptul, garantat de stat, de a-și păstra și dezvolta identitatea lingvistică, etnică, culturală și religioasă, inclusiv în spațiul civic. Constituția și Legea cu privire la asigurarea egalității garantează nediscriminarea și egalitatea, inclusiv pe criterii de rasă, culoare, naționalitate, origine etnică, cetățenie, limbă, religie sau convingeri.
Conform dreptului internațional în domeniul drepturilor omului, toate persoanele cu dizabilități trebuie să se bucure, în mod egal, de dreptul de a vota și de a candida la funcții publice. Mai mult, interzicerea generală a dreptului de vot pe baza unei dizabilități mintale constituie o încălcare a acestui drept. Totodată, Codul Electoral al Republicii Moldova prevede că orice cetățean are dreptul de a vota, cu excepția celor cărora le-a fost retras acest drept printr-o hotărâre judecătorească individuală de instituire a unei măsuri de ocrotire judiciară. Această măsură poate fi luată din cauza formei grave de dizabilitate mintală sau intelectuală.
Dizabilitățile fizice sau senzoriale (de vedere sau auz) nu reprezintă motive legitime pentru restrângerea dreptului de vot. Totuși, lipsa accesibilității fizice sau informaționale a secțiilor de vot poate împiedica exercitarea votului secret. Accesibilitatea și adaptarea rezonabilă trebuie asigurate pe tot parcursul procesului electoral, astfel încât persoana să își poată exercita dreptul de vot în mod privat sau cu ajutorul unei persoane la alegerea sa. În această privință, Codul Electoral prevede că alegătorii care nu pot completa singuri buletinul de vot pot fi asistați de o altă persoană – aceasta poate fi un asistent personal, o rudă, o persoană de cunoștință sau orice altă persoană, cu excepția membrilor biroului electoral, a reprezentanților concurenților electorali sau a persoanelor autorizate să asiste la procesul electoral (de exemplu, observatori). Legea cu privire la asigurarea egalității garantează, de asemenea, nediscriminarea și egalitatea, inclusiv pe criterii de dizabilitate și stare a sănătății, și prevede obligația de a implementa măsuri de acomodare rezonabilă.
Conform drepturilor omului, dreptul persoanelor deținute de a participa la alegeri libere poate fi restricționat în anumite condiții. Deținuții nu ar trebui privați automat de dreptul de vot doar din cauza statutului lor de persoane încarcerate, însă dreptul de a candida poate fi restrâns. O astfel de interdicție trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim – cum ar fi prevenirea criminalității prin sancționarea comportamentului și promovarea responsabilității civice și a statului de drept – și să fie proporțională.
În Moldova, conform Codului Electoral, persoanele aflate în detenție și cele condamnate definitiv au dreptul de a vota la alegerile naționale și la referendumuri prin intermediul unei urne mobile, aduse în penitenciar. Totuși, acestea nu pot vota la alegerile locale sau la referendumurile locale dacă acestea au loc în instituții penitenciare aflate în afara unității administrativ-teritoriale în care sunt înregistrate cu domiciliul. Legea cu privire la asigurarea egalității conține o listă deschisă de criterii pentru protecție împotriva discriminării, astfel încât deținuții pot fi protejați împotriva discriminării și în funcție de statutul lor procesual (de exemplu, statutul de persoană arestată, urmărită penal sau condamnată) sau pe baza altor criterii.