Dreptul la alegeri libere este dreptul de a alege guvernarea propriei țări prin vot secret. Este, așadar, un drept cu două componente: include dreptul de a vota (componenta activă) și dreptul de a candida la alegeri (componenta pasivă). Acesta nu se extinde la referendumuri.
Dreptul la alegeri libere este esențial pentru participarea civică. El garantează, pe de o parte, că alegătorii își pot exercita dreptul la participare civică în mod deplin și fără obstacole, iar pe de altă parte, că rezultatul alegerilor reflectă voința alegătorilor. Pentru ca alegerile să fie considerate libere, trebuie să îndeplinească trei criterii:
- alegerile trebuie să aibă loc la intervale regulate
- votul trebuie să fie secret
- dreptul oamenilor de a vota liber (fără constrângere) trebuie respectat
Citiți mai multe despre dreptul la alegeri libere în acest Ghid, precum și pe pagina Comisiei Electorale Centrale.
Care sunt limitările dreptului la alegeri libere?
Dreptul la alegeri libere nu este absolut și poate fi supus unor restrângeri. Anumite limitări pot fi impuse, cu condiția să urmărească un scop legitim (nu există o listă prestabilită de limitări) și să fie proporționale (să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea scopului urmărit).
exemplu O limită de vârstă fixă pentru a candida sau a vota este, în majoritatea cazurilor, o restrângere justificată.
nota Reglementarea dreptului la alegeri libere diferă de la stat la stat.