Statul nu numai că trebuie să se abțină de la interferența activă în exercitarea dreptului la participare civică (obligația negativă de a respecta), ci trebuie, de asemenea, să se asigure că dreptul la participare civică este garantat în alte moduri (obligația pozitivă de a îndeplini).
Obligația statului de a garanta exercitarea dreptului la participare civică cuprinde toate etapele de punere în aplicare a acestui drept, ceea ce înseamnă că statul trebuie să asigure garanțiile necesare înainte, în timpul și după luarea deciziilor. În plus, statul trebuie să vegheze ca acest drept să fie respectat și în afara politicilor de stat, în spațiul public mai larg. Această responsabilitate implică un set de măsuri proactive pe care statul trebuie să le întreprindă constant, pentru a se asigura că dreptul la participare civică este nu doar protejat de lege, ci și pus în aplicare în mod efectiv.
Ce trebuie să facă statul?
Pentru a-și îndeplini obligația de a garanta dreptul la participare civică, statul trebuie, printre altele, să asigure:
- Un cadru legal: legea trebuie să prevadă în mod clar dreptul de a participa la administrarea treburilor publice (de exemplu, prin aderarea la tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului)
- Informare: furnizarea de informații clare și accesibile despre procesele civice, inclusiv în limbile minorităților naționale și în formate ușor de înțeles pentru persoanele cu dizabilități (de exemplu, prin campanii de informare)
- Protecție: garanții juridice și practice pentru ca persoanele vulnerabile sau dezavantajate să poată participa efectiv la viața publică (de exemplu, posibilitatea de a vota din spital sau accesibilizarea secțiilor de vot pentru persoane cu diferite tipuri de dizabilități)
- Libertate: revizuirea și, acolo unde este posibil, eliminarea restricțiilor juridice sau practice care împiedică anumite grupuri să își exercite dreptul la participare civică (de exemplu, asigurarea dreptului de vot al persoanelor deținute)
- Evaluare: examinarea periodică a practicilor privind implicarea cetățenilor în administrarea treburilor publice
- Coordonare: asigurarea faptului că toate politicile care consolidează participarea publică funcționează împreună în mod eficient și eficace
- Resurse: alocarea resurselor financiare și umane suficiente pentru implementarea politicilor privind participarea civică
- Date: sprijinirea colectării de date defalcate/dezagregate pe criterii precum sex, vârstă, etnie, limbă sau alte criterii de vulnerabilitate, precum și promovarea cercetării privind participarea la viața politică și publică (de exemplu, prin rapoarte privind participarea femeilor, tinerilor, minorităților etnice și lingvistice)
- Reparare: instituirea unor mecanisme eficiente de soluționare a plângerilor în caz de încălcare a dreptului la participare civică (de exemplu, instituirea unui Ombudsman, a unui organism național pentru asigurarea egalității și dezvoltarea unui sistem judiciar eficient)
Buna guvernare
Pe lângă obligațiile specifice privind participarea civică, statul are și responsabilitatea de a asigura buna guvernare. Aceasta presupune transparență față de cetățeni și publicul larg, protecția datelor cu caracter personal, aplicarea unor proceduri administrative echitabile și într-un termen rezonabil, precum și alte măsuri care garantează respectarea drepturilor și intereselor legale ale persoanelor.
Funcționarii publici care acționează contrar principiului bunei guvernări pot răspunde disciplinar, civil, contravențional sau penal. Dacă, în cadrul unui proces administrativ, este adoptată o decizie contrară principiilor bunei guvernări, iar această încălcare are un impact semnificativ asupra deciziei și duce la încălcarea drepturilor sau intereselor legale ale unei persoane, decizia respectivă trebuie anulată. În cazul în care este încălcat principiul bunei guvernări, persoana ale cărei drepturi sau interese au fost afectate are dreptul să solicite respectarea acestora, conform procedurii administrative.