Comitetul Națiunilor Unite pentru Eliminarea Discriminării Rasiale
26 octombrie 2018
Faptele
Autorul plângerii este Salifou Belemvire, cetățean al statului Burkina Faso, cu reședința la momentul relevant în Republica Moldova.
În noiembrie 2013, într-un microbuz public, în timp ce vorbea la telefon cu unul dintre prietenii săi într-o limbă străină, S.I. a început să-l insulte, numindu-l pedepsitor cu cuvinte denigratoare, precum „țigan”, „maimuță”, „indian” și „negru”. S.I. a procedat apoi la agresarea fizică a reclamantului, aplicându-i mai multe lovituri la față și pe corp.
În urma urmăririi penale, instanțele moldovenești l-au condamnat pe infractor, S.I., doar pentru acuzația de huliganism și l-au condamnat la 18 luni de închisoare într-un penitenciar de tip închis. Instanța a ales să urmeze procedura simplificată, care implică o pledoarie de vinovăție și luarea în considerare doar a probelor și informațiilor furnizate de parchet.
În ciuda solicitărilor reclamantului, instanța nu a luat în considerare discriminarea rasială ca parte a acuzațiilor. Dispozițiile articolului 77 lit. d) din Codul penal care prevăd săvârșirea unei infracțiuni pe motive de ură socială, națională, rasială sau religioasă nu au fost aplicate.
Plângerea
Autorul plângerii susține că statul parte i-a încălcat dreptul la tratament egal în fața tribunalelor și a altor organe care administrează justiția, încălcând articolul 5 (a) din Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
Petiționarul susține, de asemenea, că, deoarece instanțele au respins acuzațiile sale de discriminare rasială, i-au fost încălcate și drepturile la o cale de atac eficientă și la protecție în temeiul articolului 6 din această Convenție.
Hotărârea Curții
Comitetul a observat mai întâi că petiționarul nu a epuizat toate căile de atac interne disponibile prin faptul că nu a depus plângerea sa la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova. În schimb, petiționarul a depus un „recurs extraordinar” la Curtea Supremă, ceea ce nu a fost un remediu eficient conform legii. Prin urmare, această parte a comunicării a fost declarată inadmisibilă.
În plus, Comitetul notează că, deși autoritățile au investigat incidentul, l-au tratat ca pe un act de huliganism obișnuit și nu au luat în considerare motivul discriminatoriu al inculpatului pentru comiterea infracțiunii, în ciuda numeroaselor solicitări ale petiționarului la diferite niveluri și către diferite agenții guvernamentale, inclusiv instanțele judecătorești.
Comitetul a menționat că ancheta privind infracțiunea a fost incompletă fără a lua în considerare motivul discriminatoriu. Statul parte ar fi trebuit să includă acest aspect al infracțiunii, „întrucât orice infracțiune motivată rasial subminează coeziunea socială și societatea în ansamblu” și adesea provoacă daune individuale și societale mai mari.
Comitetul a concluzionat că articolul 6 din Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială a fost încălcat în acest caz, deoarece refuzul statului parte de a investiga motivul rasial l-a privat și pe reclamant de dreptul său la „o protecție eficientă și căi de atac împotriva actului de discriminare rasială raportat”.
Comitetul a recomandat, de asemenea, ca statul parte să își revizuiască politica și procedurile privind urmărirea penală a cazurilor de presupusă discriminare rasială sau violență motivată rasial, în lumina obligațiilor sale în temeiul articolului 4 din Convenție.